vineri, 23 iunie 2017

Cronică de cenaclu: Demilog. O poezie a haremului


şi nu te mai mâţâi atâta cu iubirile tale/ iubeşti şi atât/ fără grade de comparaţie/ şi fără haine deasupra/ doar cu nenorocitul acela de măr/ pe care l-ai şterpelit de pe tarabă/ şi eventual cu mine pe post de suport/ al ultimei lumânări bătrâne (Gabriel Gherbăluţă - 6 nod)
prea mult te încrezi în picioarele alea filistine/ pe care ţi le desfaci ca evantaiele pictate cu ideograme/ pe hârtia lor îţi voi desena amurgul în haiku-uri cât boabele de orez/ te voi învăţa acele kanji/ care îmi bântuie somnul preludiului/ până când ţi se va face dor mă/ dor să ţi le răsfoieşti pe săturate/ după ce mă vor lăsa mâinile (Gabriel Gherbăluţă - 2 pod 1)

”Texte oarecum biografice; m-au trimis cu gândul la Godot al lui Beckett; găsim şi o uşoară zeflemea intelectuală; unul dintre pasaje reprezintă o întreagă istorie a omenirii. Sunt publicabile; o să-i fac o ofertă.” (Valentin Ajder - editor, Editura EIKON)
”O poezie excesiv de declamativă; are o urmă de emoţie, dar predomină jocul, superficialul; i-aş fi dorit mai multă profunzime; prea multă oralitate care sufocă emoţia; prea sclipicioasă; podoabe în exces; să fie mai esenţializat, mai concentrat.” (Stela Iorga)
”Nu-i dialog, nu-i monolog, ci un demilog; pare a-şi fi schimbat stilul: e mai viu, mai unitar; o poezie a rockului de azi; o poezie nu a yingului şi yangului, ci, mai degrabă, a haremului; le-ar trebui şi nişte ilustraţii.” (Victor Cilincă)
”Au un prea plin, un prea mult care le fac obositoare şi le disipează emoţia.” (Simona Toma)
”O densitate prea puternică, sufocantă, dar se salvează prin imagini.” (Andrei Velea)
”Un textualism; text experimental - de aceea, nu poate fi nici reprezentativ; parcă autorul nici nu este acolo; nu mi-a trezit emoţia pe care o aştept; am căpătat boala intrării în atmosfera textului, dar aici nu a fost cazul, nu m-a atras; un text dens, dar de suprafaţă, nu văd o profunzime la care să mă raportez; tehnic, se vede că este lucrat, calculat, premeditat; efectele cad în latura prea încărcatului; pe lângă langajul habitual, are şi un soi de morbid; poezie generoasă ca ofertă, dar nu creează emoţie estetică; nu-i pot fi beneficiar.” (Iulian Grigoriu)

Astăzi, la ora 18,30, citeşte Victor Cilincă.
Ion Avram

vineri, 9 iunie 2017

Cronică de cenaclu: Pierre



Așa-numitul flash literar al Cenaclului Noduri și Semne a fost, de data aceasta, mai lung și mai deosebit, dacă menționăm doar faptul că a avut trei protagoniști: Cristi Pavel, Victor Cilincă și a.g. secară, dar și că subiectul s-a referit la unele aspecte din viața și opera literară a scriitorului gălățean Petre Barbu - Pierre, așa cum îl alintă prietenii.
Astfel, din discuția încrucișată între cei amintiți, se poate afla că, la revista studențească Orientări, Pierre venea ca o pată de culoare în peisajul studențesc: un tip frust, ironic, închis/ mocnit, profund, care avea un fel propriu de a se autoflagela și de a jeli după ce a fost extrem de lovit de pierderea membrilor familiei. Foarte tarat de comunism, scrierile sale au multă autenticitate. În acea perioadă, una dintre prozele sale, deși premiată la acea dată de Uniunea Scriitorilor din România, a fost înroșită cu adnotări de activistul de partid – mai-marele la cultură pe județ Vasile Bontaș - și respinsă de la publicare etc. Plecat din Galați în 1991 împreună cu poeții Mihail Gălățanu și Cristi Pavel, s-au angajat în București la cunoscuta, pe atunci, revistă Flacăra; aici lucrează trei ani, după care demisionează din cauza unor șicane ale șefului revistei – George Arion. Primește premii importante pentru multe cărți și lucrări literare, excelând, în anul 2003, cu obținerea premiului Cea mai bună piesă a anului din partea UNITER pentru piesa Tatăl nostru care ești în supermarket, după  alte două piese ce i-au fost nominalizate la același concurs – La stânga tatălui (1998) și Duelistul (2000).
În partea a doua a întâlnirii, s-a citit din lucrările lui Petre Barbu și – à propos de teatru radiofonic – Victor Cilincă a venit cu un fragment audio din piesa sa Henri Mathias Berthelot, generalul generalilor, montată de Radio România Cultural cu actori de primă mână, precum Virgil Ogășanu și Dan Condurache, piesă nominalizată, de asemenea, la premiul UNITER.
În final, poetul Cristi Pavel ne-a încântat cu o spectaculoasă lectură din cartea sa de poezie Cotropitor.
Începând cu ziua de 6 iunie, se desfășoară Festivalul Internațional de Literatură Antares unde, inclusiv astăzi, vor fi prezenți și membri ai cenaclului.  
Ion Avram