vineri, 19 mai 2017

CAVALERUL DE LA VIAȚA LIBERĂ



Fiind programat să prezinte un fragment din romanul polițist Bushido pentru caralii precum și    flash-ul literar, scriitorul Victor Cilincă – punctual de felul său – se urcă într-un autobuz la fel de punctual. Când se pregătește să coboare din autobuz, vede că unei bătrâne i se face rău, fiind gata să se prăbușească. Cavaler din fire (fiind, de altfel, și necăsătorit), colegul și prietenul nostru se oferă, fără a ezita, să o sprijine și s-o conducă acasă, cu cele două sacoșe cu tot. Bătrâna merge greu și încet. Victor merge, evident, la fel de încet și cu ochii pe ceas - din cauza punctualității. În acest timp, noi îl sâcâim cu telefoanele. Când ajung în fața casei bătrânei, deschid poarta și intră în curte, unde îi întâmpină, dând vesel din coadă, un cățel de talie mică, foarte frumos, în timp ce el se așteaptă să apară și vreo nepoată de-a bătrânei, de talie mijlocie, care, observând ce cavaler este, să-i mulțumească clipind des din niște gene lungi. Când ajunge la cenaclu, prezintă scuze și ne povestește ce v-am spus. Apoi, am trecut la ale noastre.
În cadrul flash-ului literar, ni s-a prezentat, la propriu, o colecție de biblii, corane și alte texte sacre pe care le avea în geantă și pe care le-a catalogat drept texte de referință și surse de inspirație literară. Bibliile, majoritatea în format mic, sunt dintre cele aduse în mod clandestin (fiind interzise în comunism) de vameși și sunt scrise în franceză, engleză, rusă și română (unele – chiar ilustrate). Cea în limba română, apărută după revoluție, cu binecuvântarea IPS Teoctist – cum ne-a informat Victor Cilincă – de la care am mai aflat că, în Istoria literaturii românești din 1929, Nicolae Iorga se referă la Biblia lui Dosoftei, pe numele său adevărat Dimitrie Barilă, născut în 1624 – lucrare în care găsim o  încercare, foarte complicată, a lui Dosoftei de a scrie psalmii românești, psalmi ai lui care nu sunt deloc o traducere exactă; nu numai ca text nu este exactă traducerea, dar nici măcar scrisul nu este exact. Și, poate, tocmai aceasta îi face frumusețea: recunoști în psalmii lui Dosoftei o poezie populară – și, de aceea, Dosoftei ar trebui să intre în orișice antologie și, aș zice, potrivit cu timpul lui, căci ar părea altfel un blasfem să capete un loc pe care Alecsandri nu are dreptul să i-l dispute.   
Flash-ul a culminat cu selecții din Cântarea cântărilor și Surele – poezie/ literatură de înaltă clasă din care s-au inspirat mari scriitori precum Bulgacov, Dostoievski, Stefan Heym, Faulkner etc.
Din lipsă de timp, fragmentul din romanul polițist s-a propus  să fie citit și analizat on-line.             
      
Ion Avram

Astăzi, la ora 18,30, citește poeta Anca Șerban Gaiu.

vineri, 12 mai 2017

ZIARISTUL ROMÂN – EL ESTE


Viorel Ilișoi

Vinerea trecută, cenaclul Noduri și Semne s-a implicat în prezentarea cărții Cele mai frumoase reportaje a lui Viorel Ilișoi, apărută în 2017 la Editura GRI din București. Evenimentul s-a desfășurat în sala de festivități a Casei Serfioti, sub bagheta moderatoare a lui Cezar Amariei și cea comentatoare a lui Andrei Velea și Victor Cilincă, secondați îndeaproape de autorul protagonist care, cu verva-i bine cunoscută, a ținut un veritabil curs de reporteristică, iar povestirile și observațiile sale, condimentând întâmplarea, au declanșat hohote de râs, aplauze și chiar lacrimi,     demonstrându-ne spusele criticului literar Daniel Cristea-Enache din prefața cărții: Domnul Ilișoi este un om fericit. E atât de pasionat de ce face, încât suportul (dacă nu beneficiul) material al activității profesionale a devenit irelevant. Un adevărat jurnalist nu scrie pentru bani; pentru avantaje materiale; pentru resurse și putere. Un jurnalist scrie pentru că nu poate face altfel. Viorel Ilișoi e atât de înrobit meseriei lui, încât și-a modelat viața cu ea. Ziaristul român – el este.        
Întâmpinând cartea, Andrei Velea s-a arătat, printre altele, frapat de calitatea scriiturii și de literatura din reportaje, iar Victor Cilincă a subliniat că Viorel Ilișoi este catalogat ca fiind cel mai bun ziarist de reportaj din România, asemuindu-l cu Dickens, Defoe sau Hemingway și menționând că multe reportaje au fost preluate și în străinătate: Franța, Germania, Italia, Israel etc.   
Poetul Cristian Pavel a ținut să arate că, dincolo de umor și spontaneitate, Viorel Ilișoi are multă veridicitate, flash-uri din realitate culese, realizate și transmise cu măiestrie și nu se cantonează într-un stil anume.  
Membrii cenaclului prezenți – Anca Șerban Gaiu, Simona Toma, Victor Cilincă, Marius Grama, Stela Iorga, Cristina Dobreanu, Gelu Ghemiș, Leonard Matei, a.g. secară, Andrei Velea - și grupul de fani ai autorului au solicitat autografe și au participat direct la întreținerea unei atmosfere de eveniment cultural autentic.
Ion Avram
Astăzi, la ora 18,30, lectură și flash literar: Victor Cilincă.
Viorel Ilișoi, Victor Cilincă, Andrei Velea
Viorel Ilișoi, Victor Cilincă, Andrei Velea și Cezar Amariei



 

vineri, 5 mai 2017

Cronică de cenaclu: S.F., literatură pentru copii, reportaje




Ce-ar fi fost dacă germanii câştigau Al Doilea Război Mondial şi ar fi împărţit cu japonezii "stăpânirea" Statelor Unite? Unul din răspunsuri l-am putut afla din cartea prezentată de Victor Cilincă în şedinţa de cenaclu de vinerea trecută. "Omul din castelul înalt", de Philip K. Dick, este o ucronie, adică o istorie alternativă în care un eveniment deja petrecut este schimbat şi autorul îi studiază posibilele consecinţe printr-o ficţiune. Romanul a primit în 1963 Premiul Hugo (cel mai important pentru S.F.) şi a reapărut în româneşte la editura Nemira. S-a turnat şi-un serial după roman, în 2015, cu un scenariu de Frank Sponitz, dar "cartea bate filmul", a mai spus Victor Cilincă.
După flashul literar, cel prezentat mai sus, s-a continuat obişnuita lectură de cenaclu. Paul Budeanu ne-a citit o piesă de teatru pentru copii, „Povestea iei de borangic”. Stela Iorga, referindu-se la textul propus, a spus că nu este convinsă că ar putea fi potrivit ca piesă de teatru pentru copii, deoarece îi lipseşte candoarea, a observat anumite conotaţii „mature”, există ezitări; e un melanj de intenţii bune, care nu ajunge la nivelul demersului interior al autorului. Victor Cilincă, dramaturgul exaltat de faptul că în sfârşit cineva prezintă în şedinţă o piesă de teatru, i-a deschis lui Paul Budeanu mai multe căi prin care ar putea să-şi revizuiască textul. A remarcat că are umor, că e o joacă aproape suprarealistă, o sumă de poveşti amestecate, care nu servesc prea bine în curgerea firească a unei piese pusă în scenă. Marius Grama a spus că sunt multe idei bune în text şi, pentru că a remarcat că autorul e genul de scriitor dispus să lucreze şi să intervină masiv pe textele sale, este convins că sugestiile primite sunt folositoare pentru rescrierea unei variante mai bune.
Astăzi avem lansare. Prietenul nostru Viorel Ilişoi, îndrăznesc să-i spun chiar colegul nostru, pentru că a fost prezent la câteva şedinţe de cenaclu în şederea lui de câteva luni la Galaţi, lansează „Cele mai frumoase reportaje”, editura GRI, 2017. Vă aşteptăm la orele 18,00, la Ethos Caffe, str. Domnească nr. 52. Vor vorbi, vor prezenta adică, Victor Cilincă şi Andrei Velea. 
Simona Toma

vineri, 28 aprilie 2017

Pe drumuri literare



Tecucene... Fiind prezenţi mai peste tot unde se ascută versuri, mai mulţi membri ai Cenaclului literar „Noduri şi Semne” au petrecut un sfârşit de săptămână literar bogat, în deplasare, la Tecuci şi Brăila.

Mai întâi, joi, 20 aprilie, a însemnat lansarea volumului de versuri al poetului Gabriel Gherbăluţă – „Bestiarum Vocabulum”, Editura Tracus Arte Bucureşti. Profesor de Română la liceu, regizor pentru elevi, redactor radio, colegul nostru de cenaclu a fost primul pe afişul unui eveniment dublu, organizat de Casa de Cultură Tecuci şi cenaclul „Calistrat Hogaş”, din aceeaşi localitate, tecuceanul autor al cărţii „Pe drumuri de munte” fiind tot atunci omagiat. Cu poezie modernă, în vers alb, dar şi clasică, inclusiv cu sonete, autorul a ţinut să respingă probabilele trimiteri la poezia gen Foarţă şi Ujică de la celebrele „Cantafabule” deşi, elev fiind, gălăţeanul a repetat un an de liceu pentru că „a fugit” cu trupa „Phoenix”, pe care a ajutat-o la bagaje. Poetul fiind inspirat de desenele pictoriţei Beatrice Bernath, o româncă trăitoare de patru decenii în Israel, cartea ilustrată de aceasta participând la o expoziţie mondială a mitului universal. Actorul  Gabi Enache i-a recitat versurile în Sala Studio, plină, a Casei de Cultură. Printre cei care au vorbit despre poet şi carte s-a numărat istoricul literar şi criticul Ionel Necula.

Brăila undergound. Vineri seara, într-un local elegant, situat sub pământul istoric al Brăilei, la „The Music Pub”, pe strada Eminescu chiar, câţiva dintre noi am avut şansa să citim din poeziile proprii la spectacolul de lectură publică organizat de Filiala S-E a Uniunii Scriitorilor din România, condusă de poetul Corneliu Antoniu. Alături de apreciaţi scriitori din Galaţi şi Brăila, au putut urca pe podium pentru a citi din suflet şi a fi aplaudaţi  pe măsură poeţii Anca Şerban Gaiu, Simona Toma, Andrei Velea.
Şi a (mai) urmat: ieri, 27 aprilie, poetul Leonard Matei şi-a lansat volumul de versuri „În dialog cu al treilea” -  Editura Grand Godot, alături de alţi autori, în cadrul Salonului literar „Axis Libri” al Bibliotecii „V. A. Urechia”.

Astăzi, de la ora 18,30, va citi prozatorul Paul Budeanu. Flash-ul literar va fi prezentat de subsemnatul.

Victor Cilincă  

Gabriel Gherbăluță și Acad. Ene Dinga, la Tecuci





Lansarea volumul „În dialog cu al treilea”, de Leonard Matei, la Biblioteca „V.A.Urechia”-Galați
 
Corneliu Antoniu și Andrei Velea, la Brăila