"O
taină îmi va bate cuie în pleoape/ piatră mută/ o să mă aştern/ printre
scânduri ieftine şi putrezite/ genele îmi vor cădea/ când o să te apropii/ fără
să înţelegi/ de ce am cioburi pe piept/ de ce mi-s degetele încleştate în pumn"
(Ana Maria Panagatos, Şi nu ţi-am spus)
Vineri,
Ana Maria Panagatos a debutat în cenaclu cu un ciclu de poeme neaşteptate, după cum
remarcau Victor Cilincă şi Stela Iorga. Neaşteptate pentru că autoarea pare să
aibă o experienţă a poeziei în spate, a exerciţiului, chiar dacă e la prima
lectură, şi neaşteptate în sensul asocierii de cuvinte inedite, ba chiar
dadaiste şi poate uşor forţate, la un moment dat, după Victor, pe care l-ar
trimite cu gândul spre o voce care se vrea cu orice preţ unică. Ana Maria chiar
dacă uneori foloseşte clişee, reuşeşte să creeze imagini curate, neforţate,
reuşeşte să facă să transpară, uneori, o iubire ferită de lume,
individualizată, la care părtaş nu e decât pământul. Fără a avea neapărat
elemente noi, reuşeşte să le aşeze potrivit în pagină. Ana Maria o lasă pe
Stela Iorga să găsească nişte poeme oneste, feminine, fără a fi zaharisite şi
aşa cum remarcă Buzdu – fără stridenţe, contrazicându-l indirect pe Victor.
Poemele Anei sunt clasate ca fiind texte surprinzător de bine scrise şi de
către singurul Pascal în viaţă pe care îl cunosc, Laurenţiu, cu toate că sunt şi versuri care nu se
integrează bine în întreg. „Uşor minimaliste”, a spus Laurenţiu Pascal. Şi pentru
că trebuie să fie şi cineva în cenaclu care trage hăis când ceilalţi spun cea,
Ionuţ Vasile a emis judecata că textele nu ar fi altceva decât un borş literar,
din care fiecare înţelege ce vrea. Pe de altă parte, Simona Toma ar fi vrut şi
ea ceva mai mult nerv, versurile nu reuşeşc să rămână, dar se bucură că nu au
un iz de autocompătimire. Oricum, în versurile Anei, putem găsi şi curgere
firească prin prezenţa acelei iubiri neanunţate şi răzvrătire, patos, echilibru
şi luptă pentru libertate a cuvântului, încheie Nona Tatiana Ciofu. Aşadar,
pentru câteva poeme surprinzătoare ca un prim sărut, care e şi pătimaş, dar şi puţin
stângaci, şi cu toate astea frumos, mergeţi pe http://nodurisisemne.blogspot.ro/2012/08/ana-maria-panagatos.html.
Nicoleta Onofrei
Vineri, de la 18.00, la sediul cotidianului Viaţa
Liberă, citeşte Laurenţiu Pascal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu