DE LA CRIMĂ LA TEATRU SUNT NIŞTE PAŞI

(...) (Reia povestirea, pe un ton distrat) Moşul m-a agăţat într-un bar. Eram cu Ioana. S-a aşezat la masa noastră şi ne-a luat cu vrăjeli. Trei fire de păr în cap şi alea cu gel. Mirosea tot localul de la parfumul lui. Avea la gât un lanţ de aur gros cât degetul meu. (Arată demonstrativ degetul mic) Că dacă suntem studente, că din ce oraş, că ce vrem să facem în viaţă, că ce biznisuri, vilă şi merţan are. La sfârşit, când ne-am ridicat, mi-a propus răspicat: „cinci sute de euro să te vizitez în camera de cămin”. Am acceptat pe loc: cu aşa bani nu te întâlneşti în fiecare zi.

(Cu silă, alert) Grohăia ca un porc în călduri deasupra mea. Îmi tot spunea că ce carne moale am, ce piele fină, ce bine miros. Mă punea să-i fac şi aia şi aia... Mi-era scârbă. La sfârşit mi-a zis că mă plăteşte dublu data viitoare. „Las-o cu vrăjeala, moşule, scoate banul!”, i-am tăiat-o eu scurt. Atunci m-a pocnit. M-a luat la pumni şi picioare. Când m-a lovit în pântece, i-am zis: „te omor, porc libidinos, că-s gravidă!” Am sărit ca arsă unde ştiam că am un cuţit şi i-am făcut felul. (...)

 (Andrei Velea – Viaţa prizată cu linguriţa)

„Textul este un monolog ca un poem în proză care ar putea conţine şi poezie, dar monologul nu se mai poartă de vreo trei decenii din cauza platitudinilor; subiectul este greu de susţinut fără o documentare în prealabil; are şi pasaje realizate – într-adevăr, teatrale; nu creează emoţie/tensiune.” (Victor Cilincă)

„M-a prins demersul artistic; nu se face trecerea dintre stări şi, implicit, nu are tensiune, încărcătură psihologică; mai are de învăţat despre structura genului dramatic; are şi o tentă romantică care vine în contradicţie cu latura criminală a personajului; demarajul a fost bun; atenţie la punţile de legătură între pasaje!” (Stela Iorga)

„Are inadvertenţe de ritm şi unele pasaje de-a dreptul patetice care nu se potrivesc subiectului.” (Claudia Samoilă)

„Multe stridenţe de construcţie şi de gândire a materialului; umorul autorial dă un oarecare cinism personajului; repetiţiile, prea multe într-un asemenea text, nu-şi au locul; este un fel de lipsă de respect la adresa cititorului/spectatorului.” (a.g. secară)

„Are fluctuaţii de tensiune care ba creşte, ba scade şi... textul mai trebuie prelucrat.” (Florin Buzdugan)                  

Ion Avram

Astăzi, la ora 18,00, la sediul cotidianului Viaţa Liberă, citeşte Claudia Samoilă.     

(Relaţii privind activitatea cenaclului Noduri şi Semne – tel. 0746167284)